Vara, cald. Pe malul baltii, Ion si Marin, cam afumati, dau la peste.

 Un destrăbălat pe schiuri, trece cu viteza tras de-o barca cu motor, făcând valuri.
 - Ba Marine, asta ne sperie toți peștii, fi-iar ma-sa a dracului!
 - Sa dea Dumnezeu sa te îneci, fir-ai al dracului sa fii! îl blestema Ion. Schiorul, încercând sa ia o curba mai strâns, cade în apa și dispare la fund. Ion, după vreo doua minute, către Marin:
 - Ba Marine, ce Dumnezeu, hai ba sa-l scoatem pe nepricopsitu' ala din apa, poate mai sufla. Sar în apa amândoi, îl trag pe ala la mal și Ion începe sa-i facă respirație gură la gură. După vreo zece minute, se oprește și se răstește la Marin:
 - Ia mai fă-i ba și tu, că eu am obosit, ce dracu'. Marin începe să sufle și el în gura ăluia, cu putere. Ion, după vreo zece minute, uitându-se lung:
 - Ba Marine, da' ala pe care-l blestemarăm noi nu se dădea cu schiurile?
 Ba da, ma! confirma Marin.
 - Pai ăsta de ce are patine, mă?