Un avocat era bucuros că fiul său terminase avocatura şi astfel putea să-i calce pe urme.

Trece ceva timp şi avocatul cel tânăr preia cazurile tatălui său, acesta ieşind la pensie. Într-o zi, vine bucuros acasă şi îi zice tatălui:
- Tată, ştii cazul ăla care n-ai putut tu să-l rezolvi în 25 de ani?
- Da, fiule!
- Păi eu l-am rezolvat într-o săptămână!
- Foarte bine, fiule, dar să nu uiţi că acel caz te-a ţinut pe tine la şcoală, la liceu, la facultate şi mai rămânea şi de-o vacanţă.